joi, 7 octombrie 2010

Dusmanului meu, ERASMUS :)

Pentru ca sunt doar de o saptamana in noul meu pas spre maturizare...pot spune ca imi urasc prietenul Erasmus....DE CE? urmeaza intrebarea evidenta :D

Pentru ca in afara faptului ca imi e dor de casa....si primele saptamani sunt halucinante din acest punct de vedere... m-am saturat de :

1. Nopti nedormite :) evident in sens bun...dar este obositor timp de o saptamana sa dormi cate 3-4 ore..dar este cel putin revigorant :)

2. Testat cunostinte lingvistice la maxim....in cat am ajuns sa vorbesc o germano-englezo-franceza plus romana de neimaginat.... Chiar imi dau seama cat de bine suntem pregatiti in Romania din acest punct de vedere....
Toti europenii ai mai buni (din vest) nu stiu decat limba lor...oare sunt prea lenesi? de ce englezu e arogant ca stie ca toti ii cunoastem limba si nu poate invata si altceva....si de ce europeanu al mai necajit din est...stie si este ambitios? Nu e vorba numai de romani....ci de la Estonia, Polonia pana la Kirgizistan stiu sa vorbeasca si altceva in afara de engleza! Asa ca sa fim mandri ca poate sistemul si nevoia de a evada din spatiul nostru ne-a format!

3. Repetarea obsesiva a intrebarilor "De unde esti?", "Ce studiezi?" si "Cat timp vei sta aici?"
Este frustrant cand suntem peste 100 de studenti Erasmus acum la perioada de introducere....si trebuie sa raspunzi de 10000000 de ori la aceleasi intrebari....

dar cum tot raul da spre bine....si cum toate frustrarile si dorurile se transforma treptat intr-o experienta de neuitat....sper sa imi revin cat de curand din oboseala si sa pot relata la cald impresiile unui student oropsit ce de voie de nevoie se simte mandru ca e roman!

luni, 20 septembrie 2010

Dusmanului meu, TIMPUL!

Cu mare parere de rau ... nu am avut timp sa si public ceea ce am scris undeva intr-un colt de inima toata vara...

Sunt tot pe drumuri...fuga...stress...senzatia aia dinainte de a pleca de acasa..pentru perioada determinata, dar cu multe surprize

Sunt in starea proasta in care nimic nu imi convine....ma gandesc cu groaza la ce ma asteapta...chiar daca e de bine... si de ce las in urma...

Revin intr-o saptamana, timp drag, care ma porti pe alte melaguri, care imi schimbi viata in fiecare secunda ! Te urasc ca nu imi esti mai lenes, sa zabovim si noi putin de vorba, sa putem sa ne jucam cu tine!

Pe curand!

vineri, 25 iunie 2010

Back to the roots

De ieri sunt la bunici in cautarea strabunilor...da imi fac arborele genealogic...poate nu e chiar cea mai normala ocupatie pentru un tanar de douaj' de ani....dar da, vreau sa las ceva in urma mea :)

Astazi am fost in satul natal al bunicii mele....nu am mai fost de cand eram mica....la moartea strabunicii... dar acolo ne-am petrecut multe veri 3 generatii....bunica, mama si foarte putin si eu.....

Un sat aproape parasit in zilele noastre....sat minunat de campie...dar trist.... este foarte trist cum toti uitam de unde am plecat si uitam sa mai mergem din cand in cand doar sa ne amintim....

Nu imi mai aduceam aminte foarte multe ... dar m-am bucurat sa revad putul pe langa care nu aveam voie sa ma joc...sa nu ma loveasca.....de asemenea dudul si corcodusul vecinilor din care furam si eram certata ca nu-i frumos ... de toate hambarele in care nu aveam voie sa intru...azi am fost invitat special :)

Imi e dor de copilaria mea, in care am venit acasa si am zis ca mama eu am gandacei in cap....si in care nu aveam atatea griji ... in care mancarea din vecini era muuult mai buna... in care eram certati pentru fiecare lucru stricat... dar nu sufeream pentru fiecare lucru pierdut... am ajuns sa punem pret pe obiect, si nu pe valoarea sa

Imi e dor de inocenta noastra... a tuturor :)

miercuri, 23 iunie 2010

Vid

Vreau la mare.....vreau undeva departe...unde sa fiu numai eu cu mine. Am nevoie de o sistematizare a gandurilor, a sentimentelor....

Am simtit asta vinerea trecuta in drum spre Bucuresti.... Cand toata lumea era nerabdatoare sa vada mult-asteptatul concert Aerosmith...eu eram singura, cu caii mei putere (putini la numar) pe DN1 .... decibelii putin cam ridicati, dar eu cu mine ne-am simtit bine intre cele patru usi....racoare, apus, visare, iubire, mirare, dar totusi fericire

Acea stare de bine, pe care o ai cu tine insuti....numai eu o simt??? Voi nu?

EU cu mine :)

marți, 22 iunie 2010

Durere-n doi

Viața m-a încercat ... sunt încă în prăpastie .... tu nu mă ajuți .... ma urăști ... te urăsc ... mă vrei ... te vreau ... dar numai pentru mine.
Mă omoară absența ta prin prezență excesivă ... la fel și pe tine ... vrem o schimbare ... vreau sa fi primul și ultimul, nu poți ! ... nu pot ... unde ajungem?
Mă iei în brațe ... cad ... mă ridic ... ma pui la pământ ... mă vrei ... nu vreau ... te detest .... mă urăști ... mi-ești drag ... mă iubești
Ești o obsesie, sunt o dorință
Ești o decepție, sunt doar un eșec !

Mândră minune

NU am veleități artistice, și nici nu vreau să-mi atribui
DA sunt o visătoare fără pereche , și îmi place asta
NU, nu fac compromisuri
DA, îi mulțumesc Blondei ca m-a încurajat

Că scriu bine, că nu ... e ograda mea și poftesc doar pe cei cu inimă mare, cu gânduri bune, dar și cu critica ..... amu' că nu va place ... asta mi-s :)

Nu mă laud cu studiile mele vaste, pe băncile Academiei de Studii Economice din București, deoarece vreau mai mult....deaia imi iau cunoștințele de limbă neamță și plec pentru un an (momentan)

Îmi iubesc orașul, în care am crescut, învățat, iubit și în care mă voi reîntoarce nu numai pentru persoanele dragi ce le las în urmă, ci pentru asfaltul ce l-am bătut în lung și-n lat, pentru băncile pe care mi-am visat iubirile și pentru aerul care nu-i nicăieri mai fain ca la mine sub Tâmpa :)